FNT 30 / FNT ALTFEL

Ediția din 2020 a Festivalului Naţional de Teatru nu seamănă cu nicio alta de până acum. Ea este altfel pentru că noi suntem altfel. Viețile noastre, privirile noastre, chipurile noastre, mișcările noastre, îngândurările, fericirile și nefericirile noastre sunt altfel. Pe parcursul a mai puțin de un an, relația cu celălalt, relația cu noi înșine, relația cu ceea ce este dincolo și dincoace de om – toate au devenit altfel. În mijlocul acestor nesfârșite transformări, arta, modul de crea și de a percepe actul artistic nu pot fi, la rândul lor, decât ...altfel.

În primăvara acestui an, când am acceptat să facem parte din boardul actualei ediţii, eram optimiști și credeam că FNT 2020 va fi același ca întotdeauna. Cu un București scăldat de soarele sau ploile sfârșitului de octombrie, cu acel freamăt inconfundabil al sărbătorii teatrale, cu foaiere în care oamenii se regăseau, se îmbrățișau și își mărturiseau bucuria de a fi din nou împreună, cu săli de spectacole traversate de energii, de emoții și... de normalitate. FNT 30 urma să fie o secțiune dintr-un program mai amplu, o „revizitare" entuziastă, dar și onestă a trecutului Festivalului Naţional de Teatru, menită a furniza nostalgie, dar și posibile răspunsuri la întrebarea: ce am fost și ce am devenit în teatrul românesc?

În vara anului 2020, eram încă entuziaşti. Paralel cu selecția spectacolelor Best of, s-a realizat și selecția spectacolelor de la începutul stagiunii 2019-2020. Încă eram convinși că virtualul va fi dublat de real, că spațiul on-line va fi doar un apostrof aplicat spațiului concret. La finalul lui august, luna în care la Cehov se vând livezile, un refren îndepărtat din Shakespeare a început să se audă tot mai limpede. Iar în septembrie am înțeles cu toții că, da, „timpul şi-a ieşit din matcă", și că a vrea să rămâi același a devenit o imposibilitate. Festivalul nu putea fi decât altfel, adică on-line...

Am decis să construim un concept bazat aproape exclusiv pe revizitarea istoriei FNT din ultimele trei decenii. Un nou val de optimism ne dădea târcoale, căci o astfel de arheologie teatrală ni se părea nobilă și utilă. A nu uita, iată ceva pentru care merită să faci festivaluri în vremuri pandemice, ne-am spus! La scurt timp am înțeles, însă, că a construi un video-FNT e mai complicat decât pare la prima vedere. Mai ales în România, unde reflexul teatrelor de a-și filma spectacolele – altfel decât cu telefonul mobil, sau apelând la bunăvoința unei „cunoștințe-care-are-o-cameră” – încă nu a devenit o practică obișnuită. Zecile, poate sutele de ore pe care le-am petrecut căutând în arhive video ne-au dictat treptat un principiu de selecție pe care altădată aproape că l-am fi tratat cu dispreț: calitatea filmării!

Selecția a trebuit să îmbine rigorile estetice cu cele tehnice, înălțimile spectacologice cu acuratețea înregistrării, persistența în memorie cu persistența în suport material. O gamă diversă de sentimente contradictorii au însoțit această furibundă căutare a video-trecutului nostru teatral: uimirea că din multe spectacole fanion nu au mai rămas decât frânturi de nereprodus, spaima că identitatea noastră teatrală din ultimele decenii este, vai!, atât de fragilă, apoi bucuria fără de margini a spectacolului salvat, entuziasmul unei noi piste (l-a filmat Televiziunea Română, sau îl are teatrul în arhivă!), agonia și extazul unui joc de-a viața și de-a moartea artei...

În fine, o ultimă încercare ne era rezervată: „drepturile de difuzare on-line”. Patrimoniul teatral românesc, am aflat cu această ocazie, nu e al tuturor, ci doar al unora. Depinde de ei dacă binevoiesc a ni-l arăta sau preferă să-l păstreze pentru sine. Își poate imagina cineva marea artă a lumii scoasă din spațiul public și ferecată în ascunzișuri private?!

Actuala ediție a FNT oglindește involuntar încă o replică din Hamlet: „c-un ochi râzând, cu celălalt în lacrimi”; o mască râde, alta plânge... Acest străvechi principiu dual de reprezentare a teatrului nu mai e acum doar o formă de coexistență a comicului și tragicului, ci a speranței și neliniștii, a seninului și a înnegurărilor de tot felul. Neliniștea și neuitarea sunt polaritățile ce definesc FNT 2020. Substanţa lor se regăseşte în obligatorii meditații asupra prezentului şi viitorului: esteticile pandemiei, dialoguri, conferinţe, expoziții.

Alături de noi s-a aflat marele prieten al Festivalului Național de Teatru, profesorul George Banu – uneori un Puck disponibil, doldora de idei, alteori un Firs înțelept în vremuri de criză. Umăr de sprijin ne-a fost energia mobilizatoare a echipei UNITER, fără de care eforturile noastre ar fi rămas pur teoretice. Ca de fiecare dată, cu pasiune și credință în artă, ne-au fost alături Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română.

Le mulţumim tuturor!

Ludmila PATLANJOGLU

Maria ZĂRNESCU

Călin CIOBOTARI

FNT 30 / FNT ALTFEL

(online pe www.fnt.ro & la TVR)

FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU

Ediția a 30-a, 22-29 noiembrie 2020

 - Secţiuni –

Actuala ediție a Festivalului Naţional de Teatru este construită pe intenția de a pune în dialog trecutul cu prezentul teatral, esteticile creatorilor de ieri cu formele noi ale unui azi ce încă își caută identitatea. FNT 30 / FNT ALTFEL oferă premise pentru o meditație profundă asupra viitorului. Structura de mai jos reflectă acest principiu și îl pune în act.

FNeuitareT își propune să pună în valoare o parte din patrimoniul spectacular românesc constituit în ultimele decenii. E o secțiune ce implică revizitarea și recuperarea trecutului, dar și redefinirea arhivei ca un spațiu viu al memoriei. Cele zece spectacole selectate sunt exemplare prin forța creației, prin profunzimea și abilitatea de a articula discursuri scenice despre om și umanitate. Sunt spectacole ce impun o citare obligatorie în orice tip de istorie a spectacolului românesc de după 1990.

FNelinișteT face trimitere la tineri ale căror voci s-au auzit distinct și constant în ultimii ani, pariuri certe ale prezentului, figuri tot mai clar conturate în ceea ce s-ar putea numi noul val al creatorilor români de teatru.

arta ACTORULUI mare celebrează harul, virtuozitatea și împlinirea în profesie, calități pe care le-au probat în timp artiști-reper ai teatrului nostru. Recitalurile propuse reprezintă tot atâtea lecții memorabile de artă a actorului. Ele stimulează și inspiră, bucură și înalță spiritual. În același timp, probează forța unui triunghi creator: actor – dramaturg (cu un accent pus, în această secțiune pe dramaturgia românească) – regizor.

Premieră în FNT, continuând o tradiție a festivalului, prezintă în premieră un spectacol al Casei de Producție TVR, Caligula de Albert Camus.

Spectacolul ascuns, formulă ce preia titlul unei cărți a regizorului Alexa Visarion, mută centrul de interes de pe produsul scenic finit pe dinamica procesului de lucru. Conține mărturii de creație, portrete și autoportrete ale unor importanți creatori, priviri aruncate în interiorul laboratorului, devoalări ale spectacolului ascuns ce dublează mereu spectacolul vizibil.

Spectacole invitate continuă o tradiție de succes a Festivalului Național de Teatru, punctând deschiderea spre discursul artistic internațional și prilejuind întâlnirea publicului cu mari spectacole ale lumii.

„Vorbe, vorbe, vorbe...” reprezintă componenta discursivă a actualei ediții a Festivalului. Propune o serie de colocvii și dialoguri teatrale menite, pe de o parte, să pună în discuție probleme majore ale prezentului, iar pe de altă parte, să intermedieze întâlnirea cu personalități teatrale contemporane.

Esteticile pandemiei reprezintă spectacole născute în plină perioadă de criză ca reacție a artei în fața neantului și ca efort al câtorva creatori de a identifica noi soluții estetice, ieșiri din impas. Sunt spectacole-argument, pledoarii pentru o idee înaltă: indiferent ce se întâmplă, teatrul trebuie să își continue existența. 

FNT ON AIR este realizată în parteneriat cu Radio România Cultural și Radio România Actualități. Conține un focus Cristian Munteanu, emblematicul regizor ce a influențat decisiv teatrul radiofonic românesc, relevat prin intermediul a șapte spectacole și a unei piese de teatru ce îi poartă semnătura. De o atenție specială se bucură omul de teatru Emil Boroghină, o voce unică în teatrul românesc, director fondator al Festivalului Internațional „Shakespeare” Craiova și inițiator al singurului teatru de poezie din România, Teatrul Poesis. Consacrata emisiune Vorba de cultură va găzdui o serie de dialoguri incitante cu tineri artiști prezenți în FNT. Alte șapte spectacole de teatru radiofonic validate prin multiple premii internaționale vor completa această consistentă secțiune ON AIR.

FNeuitareT

DANAIDELE, după Eschil, dramatizarea și regia Silviu Purcărete, decorul și costumele Ștefania Cenean și Liliana Cenean, coproducție Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, Holland Festival, Wiener Festwochen, Festival d`Avignon, Grande Halle de la Villette, TVR. Co-producător asociat Fundaţia pentru Teatru şi Film TOFAN

FURTUNA, după William Shakespeare, traducerea Radu Nichita și Nina Cassian, regia Alexander Morfov, decorul Nikola Toromanov, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Național „I.L. Caragiale” București

HAMLET de William Shakespeare, traducerea, adaptarea și regia Vlad Mugur, scenografia Helmut Stürmer, costumele Lia Manţoc, măștile Ilona Járo Varga, coproducție Teatrul Național Cluj-Napoca și TVR

O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu, decorul arh. Octavian Neculai, costumele Janine Fashion Design, coproducție Teatrul Odeon București, SMART și PRO TV

PASĂREA RETRO SE LOVEȘTE DE BLOC ȘI CADE PE ASFALTUL FIERBINTE, traducerea Sándor László, textul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Tompa Miklós”

POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, regia Alexander Hausvater, decorul Lucian Lichiardopol, costumele Stela Verebceanu, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara

TREI SURORI de A.P. Cehov, traducerea în limba maghiară de Kosztolányi Dezső, regia Gábor Tompa, decorul Andrei Both, costumele Carmencita Brojboiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

UNCHIUL VANEA de A.P. Cehov, traducerea Moni Ghelerter şi Radu Teculescu, regia Yuri Kordonsky, scenografia Elena Dmitrakova, coproducție Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București și Casa de Producție a TVR

UNCHIUL VANIA de A.P. Cehov, traducerea în limba maghiară de Zsuzsánna Koros-Fekete pe baza traducerii în engleză de Paul Schmidt, traducerea în limba română de Andrei Şerban și Kinga Kovács, regia Andrei Șerban, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

YVONNE, PRINCIPESA BURGUNDIEI de Witold Gombrowicz, traducerea în limba maghiară de András Pályi, regia Lászlo Bocsárdi, decorul Jószef Bartha, costumele Judit Dobre Kóthay, coproducție Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe și TVR

FNelinișteT

DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, traducerea Victor Scoradeț, regia și scenografia Vlad Cristache, muzica și versuri originale Daniel Rocca, Teatrul Mic București

NORA de Henrik Ibsen, bazat pe traducerea în limba maghiară de László Kúnos, adaptarea scenică Ágnes Kali și Botond Nagy, regia Botond Nagy, spațiul scenic Carmencita Brojboiu și András Rancz, costumele Carmencita Brojboiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

OCCIDENT EXPRESS de Matei Vișniec, traducerea și adaptarea Ágota Bereczki, regia Zakariás Zalán, scenografia Andra Bădulescu Vișniec, Teatrul „Szigligeti” Oradea – Trupa „Szigligeti”

PROFU' DE RELIGIE de Mihaela Michailov, regia, scenografia și muzica Bobi Pricop, coproducție Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova și TVR

REGELE MOARE de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Andrei și Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturica, Teatrul Național „I.L. Caragiale” București

ZIC ZAC, un spectacol de Andrea Gavriliu, rezemată de Ștefan Lupu, scenografia Andreea Săndulescu

arta ACTORULUI mare

ACTORUL, după Mircea Dinescu, cu Mihai Mălaimare și Mircea Tiberian, scenariul și regia Mihai Mălaimare, coproducție Teatrul Masca București și TVR

AMALIA RESPIRĂ ADÂNC de Alina Nelega, cu Anca Hanu, un spectacol de Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj-Napoca

ANGAJARE DE CLOVN de Matei Vișniec, cu Mircea Andreescu, Costache Babii și Virginia Itta Marcu, regia Claudiu Goga, coproducție Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov și TVR

DIALOGURI ȘI FANTEZII ÎN JAZZ, după Nichita Stănescu, Dan Verona, Miron Radu Paraschivescu, Lucian Avramescu, Petre Stoica şi Ana Blandiana, cu Ion Caramitru și Johnny Răducanu, un spectacol de Ion Caramitru, coproducție UNITER și TVR

FELII, textul și regia Lia Bugnar, cu Ofelia Popii, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

FREAK SHOW, un spectacol de și cu Florin Piersic Jr.

ÎNSEMNĂRILE UNUI NEBUN de N.V. Gogol, cu Marius Manole și Alexander Bălănescu, versiunea scenică și regia Felix Alexa, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

LA ORDIN, FÜHRER! de Brigitte Schwaiger, cu Maia Morgenstern, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Evreiesc de Stat București

NEPOTU` de Adrian Lustig, cu Tamara Buciuceanu-Botez și Șerban Pavlu, regia Horațiu Mălăele, coproducție Fundația „Teatru Contemporan”, Teatrul de Comedie București și TVR

PĂI... DESPRE CE VORBIM NOI AICI, DOMNULE? de Cătălin Ștefănescu, după romanul „Moromeții” de Marin Preda, dramatizarea Cătălin Ștefănescu, cu Marcel Iureș și George Mihăiță, un spectacol de Alexandru Dabija, Teatrul ACT București

REGINA MAMĂ de Manlio Santanelli, cu Olga Tudorache și Marius Bodochi, adaptarea și regia Gelu Colceag, coproducție Teatrul Național „I.L. Caragiale” București și TVR

SUPEUL de Jean Claude Brisville, cu Radu Beligan, Ion Lucian, regia Florentina Enache, coproducție Teatrul Odeon București și TVR

TOUJOURS L`AMOUR, cu Carmen Ungureanu și Dan Puric, un spectacol de Dan Puric, coproducție Compania de Teatru „Passe Partout Dan Puric” și TVR

ULTIMA NOAPTE LA MADRID, adaptarea după „Femeile lui Picasso. Jaqueline” de Brian McAvera, cu Ala Menșicov, regia și selecția muzicală Vitalie Drucec, Teatrul Național „Eugène Ionesco” Chișinău

VOCEA UMANĂ de Jean Cocteau, traducerea Manase Radnev, cu Valeria Seciu, adaptarea pentru televiziune și regia Cătălina Buzoianu, producție TVR

Premieră în FNT

CALIGULA de Albert Camus, traducerea Alice Georgescu, adaptarea pentru televiziune Diana Dumitru, Ovidiu Guzu și Silviu Jicman, regia Silviu Jicman, scenografia Bristena de Saatmari, muzica Gabriel Basarabescu, spectacol al Casei de Producție TVR

Spectacolul ascuns

CONFESIUNI DESPRE ANTIGONA – Alexandru Tocilescu. Un documentar de Corina Magdalena Tudose

DRUMUL TRILOGIEI – Andrei Șerban. Regia și imaginea Alexandru Doru Spătaru, producție TVR

FAUST, DRUMUL CLIPEI – Silviu Purcărete. Scenariul și regia Laurențiu Damian, producție Editura Video a Ministerului Culturii

ISTORIA UNUI SPECTACOL – Gigi Căciuleanu. Regia Andrei Măgălie, producție TVR

MAGIA TEATRULUI ȘI A FILMULUI – Alexa Visarion. Realizator Liliana Chițescu, producție TVR

O ANUMITĂ STARE DE SPIRIT – Alexandru Darie. Realizator Alexandra Grigorescu-Ares, producție TVR

O ÎNTÂMPLARE CU JAZZ – Miriam Răducanu. Un film de Mircea Albuțiu

REGELE SCAMATOR – Ștefan Iordache. Realizator Ludmila Patlanjoglu

VISUL – PORTRET LIVIU CIULEI. Scenariul Lucia Hossu Longin, Nicolae Niță, regia Lucia Hossu Longin, producție TVR

Spectacole invitate

ELECTRA de Sofocle, traducerea și regia Antoine Vitez, scenografia și costumele Yanis Kokkos, regia filmului Hugo Santiago, Théâtre National de Chaillot

LIVADA DE VIȘINI de A.P. Cehov, traducerea Luigi Lunari și Giorgio Strehler, regia Giorgio Strehler, scenografia și costumele Luciano Damiani, Piccolo Teatro Milano

„Vorbe, vorbe, vorbe...”

Colocviu: „FNT30. File dintr-o istorie teatrală”. Moderatori Maria Zărnescu și Călin Ciobotari

George Banu și invitații săi: Ion Caramitru

George Banu și invitații săi: Mihai Măniuțiu

George Banu și invitații săi: Gábor Tompa

George Banu și invitații săi: Felix Alexa

George Banu și invitații săi: Alexandra Badea

Radu Afrim în dialog cu Călin Ciobotari

Matei Vișniec în dialog cu Călin Ciobotari

George Banu în dialog cu Călin Ciobotari

Esteticile pandemiei

Colocviu: „Teatrul la limită. Esteticile pandemiei”. Moderatori Ludmila Patlanjoglu și Călin Ciobotari

LIVE de Thomas Perle, regia și scenografia Bobi Pricop, muzica originală Eduard Gabia, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – Secția germană

MOARTEA BATE LA UȘĂ, spectacol-lectură LIVE, 360°, cu Maia Morgenstern și Mircea Rusu, după un text de Woody Allen, realizator Florin Ghioca, Teatrul Național „I.L. Caragiale” București

POOL (NO WATER) de Mark Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

ZOOM BIRTHDAY PARTY, un spectacol de Saviana Stănescu

APROAPE / DEPARTE – expoziție virtuală de fotografie de teatru. Autor Florin Ghioca

FNT ON AIR

(Radio România Cultural & Radio România Actualități)

Medalion CRISTIAN MUNTEANU – regizor și dramaturg

DOCTOR FĂRĂ VOIE de Molière

FURTUNĂ PE STRADA PRINCIPALĂ de Reginald Rose

ÎN GRĂDINILE MURCIEI de Josep Feliu i Codina

MANTAUA de N.V. Gogol

O REPETIŢIE MOLDOVENEASCĂ SAU NOI ŞI IAR NOI de Costache Caragiale

VIAŢA E VIS de Calderón de la Barca

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de William Shakespeare

JOCUL CU FANTASME de Cristian Munteanu, regia Adrian Pintea

EMIL BOROGHINĂ în recital

LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – o biografie poetică după viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, scenariul și regia Gavriil Pinte

OVIDIU – EXILATUL DE LA PONTUL EUXIN, după „Tristele şi Ponticele”, scenariul şi regia Gavriil Pinte

Spectacole premiate internațional

ARGENTINA, textul și regia Ilinca Stihi

GOLD WINNER la New York Festivals Radio Program & Promotion Awards, 2013

BUCUREŞTI – UNDERGROUND de Saviana Stănescu şi Toma Enache, regia Toma Enache

Grand Prix Marulic Hvar, Croaţia, 2009

CĂLĂTORIA LUI ORFEU, scenariul sonor Mădălin Cristescu, regia Attila Vizauer

Grand Prix Marulic Hvar, Croaţia, 2019

EXPLOZIV de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia Mihnea Chelaru

GOLD WINNER la New York Festivals Radio Program & Promotion Awards, 2018

MAMA, scenariul şi regia Ilinca Stihi

SILVER WINNER la Grand Prix Nova București, 2015

METAMORFOZA, după nuvela omonimă de Franz Kafka, scenariul și regia Ion Andrei Puican

SILVER WINNER la New York Festivals Radio Program & Promotion Awards, 2014

NUMĂRĂTOARE INVERSĂ, textul și regia Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican

Premiul al II-lea Prix Marulic Hvar, Croaţia, 2014

Vorba de cultură

Attila Vizauer și Ema Stere în dialog cu artiști din FNT30 (emisiune Radio România Cultural) 

Producători: UNITER – Uniunea Teatrală din România și Televiziunea Română

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii

Proiect realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural Expo Arte

Partener: Institutul Cultural Român

Sponsor: Fundația „PROCULTURA” Magdalena și Ovidiu Buluc

Partener principal: MOL România

Cu sprijinul: Dedeman

Vă ținem la curent cu cele mai noi știri despre FNT 2020 pe site-ul www.fnt.ro, pe pagina noastră de Facebook și pe contul de Instagram al Festivalului.

„Pe sub piele” – o istorie secretă din mijlocul Holocaustului

Finalul primei părţi a programului „Performing Austria – spectacolul timpului nostru”

Victimă şi călău, faţă în faţă, dar fără nimic previzibil în relaţia lor… O poveste despre un triplu tabu încheie prima parte a programului „Performing Austria – spectacolul timpului nostru”: producţia „Pe sub piele” de Yonatan Calderon, realizată de compania austriacă „Beseder”, va fi prezentată gratuit şi în exclusivitate duminică 28 iunie, între orele 18.00 şi 24.00, de Forumul Cultural Austriac, pe site-ul său. Acest proiect se bucură de susţinerea Ambasadei Israelului în România şi a Asociaţiei Accept.

Spectacolul va putea fi vizionat aici – https://bit.ly/PeSubPiele

Inspirat din fapte reale din timpul represiunii naziste, „Pe sub piele”, spectacolul regizorului Bruno Kratochvil, pe textul tânărului autor israelian Yonatan Calderon, are în centru povestea de dragoste dintre două femei, Charlotte Brod şi Ilse Kohlmann, pe care nimic nu părea să le apropie. Cea dintâi este deţinută din cauza originilor sale evreieşti, în timp ce a doua este ofiţer SS, gardian în lagărul de concentrare şi exterminare de la Neuengamme (Germania). Graţie unei construcţii subtile, ce alternează planurile a două crize majore ale secolului 20, cel de al doilea Război Mondial şi războiul din Golf, de la începutul anilor 1990, această întâmplare rămasă secretă până în urmă cu câţiva ani întrepătrunde şi analizează trei teme sensibile, aflate şi azi în primplanul celei mai stringente actualităţi – rasa, orientarea sexuală, relaţia dominator-dominat. Producţia se fereşte de locurile comune ale acestor subiecte, confruntând publicul cu o perspectivă incomodă asupra a ceea ce denumim „istorie”, un concept care, pentru Yonatan Calderon şi realizatorii spectacolului, nu se mai referă la trecut ci la un prezent continuu.

„Pe sub piele”începe în 1991, acasă la Charlotte Brod, un mic apartament din Tel Aviv, pe care această supraviețuitoare a Holocaustului îl împarte imaginar cu fantoma Idei, o altă fostă prizonieră din lagărul de concentrare Neuengamme. Într-o seară, Charlotte primeşte vizita jurnalistei Kirsten Eberhardt care încearcă să reconstituie contextul unei poveşti de dragoste uitate, între o deţinută evreică și o gardiană nazistă. Războiul din Golf este fundalul acestei întâlniri. La acel moment, Irakul bombarda Israelul, iar guvernul de la Tel Aviv a distribuit populației măşti de gaze pentru situații de urgență, ceea ce a produs îngrijorare în special în rândul supraviețuitorilor Holocaustului, care s-au temut de posibila repetare a acelui genocid.

„Pe sub piele” a avut premiera în octombrie 2019, la Teatrul Arche din Viena, un teatru de mici dimensiuni, specializat în spectacole de cameră, în care spectatorul devine un personaj tăcut al naraţiunii din spaţiul de joc. Experimentat realizator de film, tânărul regizor Bruno Kratochvil (născut în 1993) se află la prima sa producţie de teatru, pe care o construieşte, împreună cu scenografa Sanja Halb, cu migala necesară unui cadru cinematografic intimist. Trei excelente actriţe interpretează mai multe roluri, sau acelaşi personaj la vârste diferite - Jaschka Lämmert, Katharina Farnleitner, Franziska von Harsdorf. Spectacolul a fost un mare succes de public, în special în rândul tinerilor, critica de specialitate salutând originalitatea demersului de a explora şi dimensiuni puțin cunoscute ale Shoah, menținând astfel vie memoria acestei catastrofe.

Performanţa actoricească ajută ficţiunea să rămână la fel de percutantă ca realitatea:  spre finalul războiului, adevărata Anneliese Kohlmann, gardiana SS care a întreţinut relaţia cu Charlotte Winter (numele real al personajului Charlotte Brod), a încercat să scape de trupele engleze, deghizată într-o uniformă de prizonier, amestecându-se printre cei care au escaladat gardul lagărului de concentrare din Bergen-Belsen, cu o săptămână înainte de eliberare, pe 8 aprilie 1945. Pe 17 aprilie, Anneliese Kohlmann a fost arestată, fiind denunţată de foşti prizonieri; la proces, ea a spus că a încercat să fugă pentru a-şi regăsi iubita...

UNTER DER HAUT / „Pe sub piele” de Yonatan Calderon

Adaptare de Susanne Höhne

Regia: Bruno Kratochvil

Distribuţia - Franziska von Harsdorf (Charlotte Brod tânără), Jaschka Lämmert (Ilse Kohlmann / Charlotte bătrână) şi Katharina Farnleitner (Ida, Dr. Schmidt, maestra de ceremonii / fantoma Idei)

Decoruri: Sanja Halb    

Producţie: Verein „Beseder”

Credit foto – © Verein Beseder

Durata – 57’30’’

Spectacol în limba germană, subtitrat în engleză

Parteneri - Ambasada Israelului în România, Asociaţia Accept

Parteneri media – Radio România Cultural, Agenţia Rador, Scena.ro, Zile şi Nopţi, Revista Zeppelin, Theatrescu.com, Modernism.ro, Revista culturală Leviathan, Spotmedia.ro

Informaţii în timp real – https://www.facebook.com/events/304904060679769/

Pentru contacte de presă şi programări de interviuri, vă rugăm să luați legătura cu Andrei Popov, responsabilul pentru relaţia cu presa al Forumului Cultural Austriac (Andrei.POPOV@bmeia.gv.at ; 0723.17.47.96)

Zeitgeist - spiritul unei epoci care arată ca o luptă pentru oxigen, într-un bazin plin cu apă. Competiţie deschisă, rezistenţă încrâncenată, principii fluide, refugii efemere – un portret neaşteptat al societăţii actuale se dezvăluie în performance-ul de dans contemporan „Zeitgeist”, realizat integral subacvatic. Spectacolul este propus publicului român de către Forumul Cultural Austriac Bucureşti (FCA) și compania de dans urban Hungry Sharks, într-o proiecţie online în premieră mondială, ce va avea loc între 5 şi 7 iunie, pe site-ul FCA, în cadrul programului „Performing Austria – spectacolul timpului nostru”.

Performance-ul va fi disponibil pe site-ul Forumului Cultural Austriac București, aici – https://bit.ly/2ZY5uBX

Programul proiecţiilor:

05.06.2020 - orele 19.00-20.00 (ora Bucureștiului)

06.06.2020 - orele 20.00-21.00 (ora Bucureștiului)

07.06.2020 - orele 19.00-20.00 (ora Bucureștiului)

07.06.2020 - ora 20.15 (ora Bucureștiului) – proiecția finală va fi urmată de o sesiune Q&A LIVE, pe profilul Instagram al companiei Hungry Sharks https://www.instagram.com/hungrysharkscie/ Vor vorbi despre performance şi vor răspunde la întrebările spectatorilor – Valentin Alfery, coregraf, şi Dušana Baltić, producătoare, fondatorii companiei Hungry Sharks.

„Zeitgeist” este aventura dansului urban în mediul subacvatic. Spectacolul este constituit dintr-o serie de scurte performance-uri realizate de șase dansatori, care nu utilizează nici un fel de aparat de oxigenare atunci când se află sub apă. În versiunea originală, performance-ul necesită o infrastructură aparte pentru a putea fi prezentat, adică un bazin ai cărui pereţi sunt prevăzuţi cu ferestre de sticlă prin care spectatorii să poată urmări acţiunea. Acest proiect constituie un act de pionierat ce explorează, la nivel conceptual, depășirea potențialului situațiilor temporare în contextul societăţii vitezei în care trăim, dar și extinderea limitelor mișcărilor dansului urban.

„Senzaţia noastră e aceea că principiile generale ale altor timpuri – relaţii fixe de durată, un singur loc de muncă, un singur domiciliu pentru întreaga viaţă, de exemplu – au devenit mult mai difuze, iar oamenii se regrupează din ce în ce mai mult în nişe ale societăţii, unde se folosesc de spaţii temporare, de momente efemere pentru a se exprima şi a trăi punctual, înainte de a trece la altceva. Aici intervine legătura cu apa, deoarece sub apă ai la dispoziţie doar un timp foarte limitat pentru a dansa. Miza noastră a fost aceea de a reacţiona la amăgirea continuă pe care o reprezintă aceste clipe, camere şi spaţii temporare”, explică Valentin Alfery, creatorul spectacolului „Zeitgeist”, într-un interviu acordat jurnalistei Raluca Rădulescu pentru emisiunea „Scena şi ecranul” de la Radio România Cultural.

Creată în 2011, compania Hungry Sharks perfecţionează continuu stilurile de expresie ale dansului urban, transpunându-le în mediile cele mai diverse şi introducându-le în practica teatrală obişnuită (atât în ceea ce priveşte formarea cât şi reprezentarea). Pentru excelenţa activităţii sale artistice şi educaţionale, ansamblul a fost premiat de către Cancelaria federală austriacă (2015) şi de către guvernul regiunii Carintia (2019).

Hungry Sharks susţine spectacole frecvent în Europa, America de Nord şi Asia şi a fost până acum prezentă de trei ori în România, la Bucureşti (2017) şi în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (2016, 2019). De altfel, spectacolul „Zeitgeist” se constituie şi într-o invitaţie pentru secţiunea austriacă a FITS 2020, realizată în format online, în cadrul parteneriatului dintre Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, Ambasada Austriei la Bucureşti şi Forumul Cultural Austriac Bucureşti. Detalii despre spectacolele invitate în această secţiune vor fi anunţate în curând.

Parteneri – FITS 2020, Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti

Parteneri media – Radio România Cultural, Scena.ro, Zile şi Nopţi, Revista Zeppelin, Theatrescu.com, Modernism.ro, Revista culturală Leviathan

Informaţii în timp real - https://www.facebook.com/events/593498471568726/

Trailer - https://vimeo.com/275037645

Pentru contacte de presă şi programări de interviuri, vă rugăm să luați legătura cu Andrei Popov, responsabilul pentru relaţia cu presa al Forumului Cultural Austriac (Andrei.POPOV@bmeia.gv.at ; 0723.17.47.96)